Lasă-l să plece, chiar dacă te doare!

Nu poți să ți pe cineva cu forța lângă tine, nu poți să-i impui să te iubească. Nu ar mai fi frumos, nu ar mai avea niciun farmec pentru că la un moment dat amândoi vom suferi, mai mult sau mai puțin. Așa îi spuneai ca să o liniștești. Nu voiai să fii vinovat 100% pentru ce se întampla, desi știai că e vina ta. Ai încercat să pari a fi ceea ce nu ești.

Ai încercat să trăiești visul adolescentin alături de ea, încercai să-ți faci prietena fericită doar pentru ca îți era milă de ea. Nu voiai să o vezi cum suferă încercând să te facă să realizezi că ea chiar te iubește sau era pe punctul de a te iubi. Era la început, fermecată de tine, de domnul ce se ascundea în spatele ochilor căprui și a zâmbetului de bursucel care îi erau atat de dragi ei. Era uitmită de sinceritatea și simplitatea ta, de modul în care tot ce era complicat devenea atât de simplu cand era cu tine, când vorbeați sau pur și simplu se gândea la tine.

Ai fermecat-o prin cuvintele pe care le spuneai accidental sau nu le găseai de cele mai multe ori. O făceai să zâmbească, iar ea, naivă din fire credea că fericirea asta va ține o veșnicie,  nu asculta pe nimeni, voia imposibilul alături de tine pentru ca îți doreai ceva serios, nu doar o dragoste de-o vară. Dar ai realizat prea târziu că ne e ceea ce îți dorești, ea deja te iubea, își pusese inima și sufletul pe tavă și era gata să ți le servească la micul-de-jun, toată viața.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s